Poate hărțuirea școlară să ducă la cyberbullying?

Un fenomen real, cu efecte grave

În România, aproape 1 din 2 elevi a fost victimă a bullyingului în școală, iar 27% dintre elevi recunosc că au fost agresori, conform unui studiu realizat de Salvați Copiii România în 2022. De asemenea, 82% dintre elevi au declarat că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață.

În ceea ce privește cyberbullying-ul, aproximativ 47% dintre copii și tineri din România au fost victime ale hărțuirii online, potrivit unui sondaj global realizat pe platforma U-Report. Fenomenul este în creștere, în special odată cu trecerea la învățământul online în timpul pandemiei, care a expus copiii mai multor riscuri în mediul digital.

În era digitală, hărțuirea nu mai rămâne doar în sala de clasă – se extinde pe rețelele sociale, în chat-uri și grupuri online.

Cum înțelegem legătura dintre cele două forme de hărțuire? Și, ca părinți, cum ne putem sprijini eficient copiii? Am discutat cu Samuel Comblez, psiholog și director de operațiuni la e-Enfance.

Internetul – o cutie de rezonanță

Aproximativ 800.000 de tineri au fost, la un moment dat, victime ale hărțuirii. Deși fenomenul nu este nou, internetul i-a amplificat impactul. „Este ca o cutie de rezonanță – aceleași mesaje negative, repetate zilnic”, explică Samuel Comblez.

Totuși, nu internetul este vinovatul principal. Rețelele sociale nu inventează probleme, ci le reflectă pe cele deja existente. „Copiii învață să se cunoscă la școală, dar, din păcate, tot acolo învață și să se urască. Iar ura se mută apoi în online”, adaugă specialistul.

Un alt factor important este anonimatul, care dă iluzia impunității. „Avem impresia că suntem protejați de un pseudonim sau de ecranul telefonului, ceea ce îi face pe unii să se simtă liberi să trimită mesaje extrem de agresive, fără teamă de consecințe.”

Însă hărțuirea este, conform legii române, o infracțiune (art. 208 din Codul Penal În funcție de formă și gravitate, agresorii pot primi pedeapsă cu închisoarea de la o lună până la 6 luni sau amendă penală. În cazul în care fapta produce o stare de temere prin apeluri sau mesaje repetate, în mediul online sau prin alte mijloace de comunicare, aceasta rămâne sancționabilă chiar și atunci când nu există un contact direct cu victima.

Educație, nu interdicție

În România, legislația privind utilizarea rețelelor sociale de către minori este reglementată de Regulamentul General privind Protecția Datelor. Conform acestuia, copiii sub 16 ani pot utiliza rețelele sociale doar cu acordul părinților sau al reprezentanților legali.

În practică, însă, studiile arată că vârsta la care copiii din România încep să utilizeze rețelele sociale a scăzut semnificativ.

Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că 22% dintre adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani petrec zilnic mai mult de patru ore în fața ecranelor pentru jocuri video. În plus, 15% dintre tineri au fost victime ale cyberbullying-ului, iar 50% dintre părinți afirmă că nu știu cum să îi sprijine pe copii în reducerea timpului petrecut în fața dispozitivelor digitale. În România, 22% dintre adolescenți sunt afectați de folosirea problematică a rețelelor sociale, un procent semnificativ mai mare decât media UE de 11%.

Unii propun înăsprirea regulilor pentru accesul la rețele pentru minori. Dar Samuel Comblez atrage atenția că interzicerea completă a tehnologiei nu este soluția:
„În 2023, nu putem interzice minorilor accesul la tehnologie. Ce putem și trebuie să facem este să-i învățăm de la primele interacțiuni cum să o folosească în mod responsabil.”

Chiar dacă cei mici par experți în aplicații și gadgeturi, nu au încă maturitatea emoțională pentru a face față pericolelor online. Aici intervine rolul adultului: să îi ajute să identifice riscurile, să gestioneze conflictele și să ceară ajutor.

Educația emoțională

Dialogul deschis despre hărțuire nu îi protejează doar pe copii de a deveni victime. Îi poate opri și din a deveni agresori.

„Un copil care hărțuiește suferă, de obicei, dintr-un disconfort interior pe care nu îl poate exprima în fața părinților. Cea mai bună soluție este să îl îndrumăm către un adult care îl poate asculta cu adevărat. Astfel, suferința lui va ieși la suprafață altfel decât prin violență față de alții”, spune Samuel Comblez.

Conform studiului e-Enfance, 87% dintre copiii care au fost confrontați cu consecințele acțiunilor lor au conștientizat gravitatea acestora.

Cum vorbim cu copiii despre hărțuire?

Fie că apare online sau offline, hărțuirea este un pericol real. Iar pentru a-i proteja, trebuie să le vorbim copiilor despre ea.