Când cineva te face să te simți prost în online, e normal să fii trist, speriat sau confuz. Dar nu trebuie să rămâi singur cu ce simți. Înțelegem că poate ți-e teamă sau nu știi cum să spui ce s-a întâmplat.
Cum să vorbim cu copiii despre hărțuire?
Fie că are loc online sau nu, hărțuirea rămâne un pericol real. Pentru a ne proteja copiii de riscurile pe care le implică, este important să vorbim despre acest subiect.
Cifrele sunt de la an la an alarmante, iar acest lucru se datorează faptului că efectele hărțuirii asupra copiilor pot fi extrem de grave: pierderea stimei de sine, abandon școlar, izolare, chiar suicid.
Se poate spune că problema hărțuirii școlare ne privește pe toți. Mai mult decât atât, odată cu apariția internetului în fiecare casă și extinderea rețelelor sociale în școli, hărțuirea a pătruns și în mediul virtual – numită cyberbullying sau hărțuire online.
Pentru a preveni hărțuirea sub toate formele ei și pentru a minimiza efectele asupra copiilor, este esențial să deschidem un dialog. Dar cum putem aborda acest subiect cu cei mici? Care este momentul potrivit? Ce resurse au părinții la dispoziție pentru a vorbi despre asta? Iată câteva repere.
Sensibilizarea copilului
Copiii trebuie să înțeleagă mecanismele hărțuirii. Pentru asta, un dialog liber și deschis este esențial. Pentru a nu minimiza niciodată efectele hărțuirii, este important să creăm oportunități pentru discuții. Cel mai important este ca niciun copil să nu se simtă singur. Cum poți face asta, în mod practic:
- Vorbește despre acest subiect oriunde – la întoarcerea de la școală sau în drum spre antrenament.
- Folosește pretexte din viața de zi cu zi – o reclamă, un film sau un serial pot fi un bun punct de pornire pentru o conversație despre hărțuire. Pe lângă faptul că ajuta la construirea unei relații de încredere, oferă și exemple clare, ușor de înțeles.
- Încurajează interacțiunile cu alți copii – în parc sau la sport, copilul își dezvoltă abilitățile sociale și învață să accepte diferențele. Astfel, poți transmite valori precum respectul și empatia.
- Fii un bun pedagog și stabilește limite – copilul are dreptul să greșească (e copil), dar este important să îi explici cum funcționează dinamica de grup și cât de dăunătoare pot fi batjocura sau umilința, pentru a putea recunoaște și verbaliza aceste situații.
Hărțuitor, hărțuit sau martor: cum inițiem un dialog liniștit?
A vorbi despre cyberbullying înseamnă, mai întâi, a vorbi despre hărțuire în general. Hărțuirea este o formă de violență repetată, care poate fi verbală (insulte), fizică (împingeri) sau psihologică (imitarea unui defect de vorbire, de exemplu).
În mediul online, hărțuirea se manifestă prin utilizarea în mod repetat a internetului și a rețelelor sociale pentru a batjocori, amenința, răspândi zvonuri, publica fotografii sau videoclipuri compromițătoare despre o persoană.
În astfel de situații, copiii pot simți rușine sau teamă și pot evita să vorbească cu părinții. Iată câteva strategii pentru a-i încuraja să se deschidă:
- Strategia ocolitoare – pornește de la o întrebare banală (ex: "Cum a fost la școală azi?") pentru a ajunge la subiectul hărțuirii.
- Stabilește un moment special pentru discuție – a sta jos și a vorbi pare demodat, dar este o metodă eficientă. Întreabă direct și deschis: „De ce ai făcut asta?”, „Cum s-a întâmplat?”, „Ce ai simțit?”.
- Oferă siguranță – un copil care este victima hărțuirii se simte în pericol. Este vital să îi spui clar că ești acolo pentru el, că îl vei proteja și că NU ESTE VINA LUI.
- Fii partener – faceți împreună o listă de pași concreți pentru a opri hărțuirea. Astfel, copilul se va simți sprijinit și mai în control asupra situației.
- Nu judeca – un mediu lipsit de judecată este esențial pentru a facilita exprimarea liberă.
Dar hărțuirea online?
Este important să înțelegem că hărțuirea online este o infracțiune prevăzută de lege (Codul Penal – art. 208 și 226). Victima nu este niciodată responsabilă pentru abuzul suferit. Deși are loc în spațiul virtual, nu trebuie să uităm: cyberbullying-ul este tot o formă de hărțuire.
Pentru a o recunoaște, e nevoie să fim conștienți de formele diverse pe care le poate lua:
- Amenințări, insulte sau batjocură online
- Răspândirea de zvonuri
- Piratarea conturilor și furtul de identitate
- Crearea unor grupuri sau pagini pe rețele sociale pentru a ataca un coleg
- Publicarea de fotografii sau videoclipuri jenante
- Sexting fără consimțământ (trimiterea de conținut sexual) și revenge porn (răzbunare pornografică)
Notă: Atacurile coordonate în grup (cunoscute ca digital raids) pot fi considerate hărțuire chiar și dacă fiecare agresor a postat un singur mesaj.