116 111: Numărul de urgență pentru copiii și adolescenții din România
Cyberbullying, "revenge porn", șantaj prin webcam, furt de identitate, expunere la conținut violent, hărțuire școlară...116 111 este numărul de urgență pentru victimele violenței și hărțuirii, fie ea online sau offline.
În România, 50% dintre copii afirmă că au fost insultați sau jigniți online, comparativ cu 40% într-un studiu similar realizat cu 2 ani în urmă, iar 41% declară că au fost, la un moment dat, ținta zvonurilor și bârfelor răspândite pe platformele de socializare.
România este, totodată, pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Datele au fost publicate de Organizația Mondială a Sănătății și sunt cuprinse în raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)”, studiu realizat periodic.
Pentru a veni în sprijinul celor afectați, Telefonul Copilului 116 111 oferă consiliere psihologică gratuită, anonimă și confidențială, de luni până vineri între orele 10:00–20:00. Serviciul este disponibil pentru copii, adolescenți, părinți și cadre didactice. Pe lângă apelul telefonic, pot fi trimise și mesaje prin platforma telefonulcopilului.ro sau pe e-mail la vorbestecunoi@telefonulcopilului.ro.
Cum funcționează 116 111?
La capătul firului, echipe de psihologi și consilieri sociali răspund apelurilor venite din toată țara, oferind sprijin emoțional și informații utile pentru pașii de urmat în caz de hărțuire sau violență digitală. În cazuri grave, aceștia pot direcționa situația către autoritățile competente sau serviciile sociale locale.
Serviciul este susținut de autorități publice, organizații internaționale și rețele europene, fiind parte din rețeaua Child Helpline International. Apelurile sunt gratuite, confidențiale și nu apar pe factura telefonică.
Pentru situații de urgență care necesită intervenție imediată, părinții și copiii pot apela și 119, numărul național destinat protecției copilului în cazuri de abuz, neglijare sau exploatare.
Cum recunoaștem primele semnale de avertizare
De la pandemia COVID și multiplele perioade de izolare, 90% dintre tinerii adulți consideră că timpul petrecut online și pe rețelele sociale a crescut. Dintre aceștia, 64% recunosc că se expun la riscuri prin modul în care folosesc aceste platforme. Cu toate că mulți au participat la acțiuni de prevenire, doar 24% spun că au fost complet informați în legătură cu aceste pericole.
Este important ca părinții și adulții să fie atenți la semne precum izolare, lipsa de chef, scăderea interesului pentru școală sau modificări bruște de comportament. Acestea pot fi indicii ale unui disconfort emoțional generat de hărțuire, inclusiv în mediul online.
Mecanismele hărțuirii "obișnuite"
Hărțuirea începe adesea sub forma unei glume proaste. Cei care hărțuiesc nu conștientizează întotdeauna gravitatea faptelor. Un cont de Instagram cu glume la adresa colegilor, zvonuri distribuite pe grupurile de WhatsApp sau TikTok, fotomontaje umilitoare – toate acestea pot părea amuzante la început pentru agresor, dar au efecte devastatoare asupra victimei.
În anul 2024, 22% dintre copiii care au contactat linia 116 111 pentru probleme legate de cyberbullying aveau vârste între 10 și 12 ani, iar solicitările de consiliere psihologică legate de ideația suicidară au crescut cu 50% față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Asociația Telefonul Copilului.
De la câteva remarci răutăcioase, totul poate degenera rapid într-o campanie de umilire colectivă. Este esențial ca martorii să nu rămână pasivi. Sprijinul colegilor, implicarea părinților și discuțiile deschise pot face diferența.
Lipsa de empatie și efectul "cockpit"
Când nu există contact direct între agresor și victimă, empatia dispare. Este ceea ce psihologii numesc "efectul cockpit": agresorul acționează din spatele ecranului, fără să vadă consecințele directe ale acțiunilor sale.
Postările ironice, comentariile batjocoritoare și conținutul umilitor nu par grave atunci când sunt doar câteva cuvinte pe un ecran. Dar când vin de la zeci de colegi sau necunoscuți, impactul psihologic este enorm.
În multe cazuri, copiii care știu cine sunt agresorii aleg să nu vorbească. Încurajarea exprimării și deschiderea față de adulți sunt pași esențiali în prevenirea și oprirea hărțuirii.
Ce face Orange România?
Orange derulează, prin platforma sa de responsabilitate socială „Pentru Mâine”, inițiativa #ForGoodConnections, prin care oferă sprijin copiilor și familiilor în educația digitală și prevenirea hărțuirii online și contribuie la formarea unei generații digitale informate, responsabile și empatice.
Pentru un internet mai sigur, contează ca fiecare dintre noi – copil, părinte, profesor sau companie – să spună clar: ”Hărțuirea nu e o glumă. Și nu e acceptabilă”.