Rolul facturii electronice în digitalizarea unei lumi pline de hârtie
Serie de articole în colaborare cu Mihai Toader-Pasti, expert în proiectarea caselor inteligente și în îmbunătățirea calității vieții în mediul urban.
Un oraș smart se bazează pe infrastructură digitală, pe conectivitate și pe automatizare pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, pentru a obține o dezvoltare economică echitabilă și a reduce impactul negativ asupra mediului.
Din punctul meu de vedere, un oraș smart este - sau are ca scop să fie – totodată un oraș sustenabil, care folosește tehnologia de ultimă generație pentru a le oferi tuturor locuitorilor săi acces echitabil la educație, dezvoltare economică, nivel ridicat de trai și oportunități de dezvoltare.
Mihai Toader-Pasti | Despre
Consumul de hârtie a crescut cu 400% în ultimii 50 de ani și acest lucru, alături de dezvoltarea altor industrii consumatoare de lemn, a dus la accelerarea exploatării pădurilor. Despădurirea este atât o problemă a României, cât și una globală. În jur de 42% dintre copacii tăiați în lume sunt folosiți pentru producerea de hârtie , iar din punct de vedere al schimbărilor climatice, defrișările sunt responsabile pentru 12% din emisiile de CO2.
Surse: https://environmentalpaper.org/stateoftheindustry2018/
https://environmentalpaper.org/wp-content/uploads/2017/08/state-of-the-paper-industry-2007-full.pdf
https://www.cbo.gov/publication/42686
Reducerea consumului de hârtie și folosirea hârtiei reciclate
Un est european consumă într-un an aproximativ 77 kg de hârtie . Astfel, în medie, la fiecare 12 ani un singur om consumă o tonă de hârtie, obținută din tăierea a 24 de copaci și folosirea a 25 tone de apă, 10.000kWh de electricitate și 2,5 tone de petrol .
Consumul de hârtie din România, ce include consumul de carton ondulat, de ziar, de ambalaje, dar și hârtia igienico-sanitară, depășește 875.000 de tone pe an .
Vestea bună este că acum există modalități destul de accesibile pentru a rezolva această situație. În primul rând, putem reduce consumul acolo unde acesta nu este necesar – și voi vorbi imediat despre acest lucru. Acolo unde reducerea consumului nu este posibilă, putem alege să reciclăm – adică să colectăm hârtia pe care o folosim separat de deșeurile menajere și să o ducem la punctele de colectare specializate, care acum sunt destul de des întâlnite în orașe și uneori și în sate.
De asemenea, putem folosi hârtie reciclată. Hârtia realizată 100% din material reciclat reduce consumul de energie cu 44%, emisiile de CO2 cu 38%, apa utilizată cu 50%, poluarea cu 74% și copacii tăiați cu 100%.
Surse: https://environmentalpaper.org/wp-content/uploads/2018/04/StateOfTheGlobalPaperIndustry2018_FullReport-Final-1.pdf
https://www.dartmouth.edu/~cushman/courses/engs171/Paper.pdf
https://paperonweb.com/Romania.htm
10% din totalul deșeurilor din România sunt hârtie și carton
România reciclează doar 13% din totalul deșeurilor provenite din orașe - în timp ce 69% ajung pe câmp – și este astfel penultima țară din Uniunea Europeană în materie de reciclare. Aproape 10% din totalul deșeurilor generate sunt din hârtie . Dacă nu reciclăm hârtia nu numai că folosim resurse noi de fiecare dată (și încurajăm astfel tăierea copacilor), dar contribuim și la poluare și la creșterea emisiilor de CO2 prin descompunerea hârtiei și emanarea de metan.
Alături de reciclarea hârtiei, unul dintre cele mai ușoare și rapide lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce consumul de hârtie este de a opta pentru factura electronică în locul celei clasice, de hârtie.
Surse: ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/
http://www.atlas.d-waste.com
Factura electronică are multe avantaje
-
O factură pe hârtie este prelucrată în medie în 1-2 săptămâni și parcurge un întreg lanț pentru a ajunge de la furnizor, la tipar, sortare și apoi prin curier până la tine acasă, în cutia poștală. În plus față de timp, acest proces contribuie la încălzirea globală, poluează apa, solul și aerul și reprezintă un cost suplimentar. Întregul proces pentru livrarea unei singure facturi de hârtie reprezintă un cost de 2.5-10€, echivalentul a 300 de facturi digitale.
Sursa: https://billentis.com/einvoicing_ebilling_market_report_2017.pdf -
Când optezi pentru o factură digitală reduci semnificativ riscul de a uita să o achiți și de a plăti penalități. Spre deosebire de o factură clasică, pe care o poți uita în cutia poștală sau prin casă, o factură digitală îți este trimisă pe e-mail de mai multe ori.
-
O factură digitală te poate ajuta și să ții evidența cheltuielilor, pentru că nu o pierzi și nu o arunci la gunoi. O simplă căutare pe calculator te ajută să îți amintești cât ai plătit și să îți poți organiza bugetul de cheltuieli.
-
Mai mult decât atât, în multe cazuri poți plăti direct din aplicațiile companiilor, poți folosi opțiunea de direct debit a băncii tale, prin care setezi o limită maximă iar furnizorul poate lua banii automat până în limita respectivă sau poți folosi aplicații care îți plătesc automat toate facturile la utilități.
Digitalizarea dincolo de facturi electronice
Folosirea facturilor electronice este un pas ușor și rapid în contextul mai mare al digitalizării, având avantaje atât pentru utilizator, cât și pentru mediu. Dacă nu ai făcut deja trecerea pentru toate facturile, acum este momentul.
De asemenea, te încurajez să reciclezi. Hârtie, dar și plastic, electronice, electrocasnice, haine – chiar dacă nu te-ai gândit până acum, industria fashion este în prezent una dintre cele mai mari surse de poluare. Sunt pași mărunți, ușor de făcut pentru majoritatea dintre noi. Dar care se adună și care ne pot ajuta ca pe termen lung să avem o planetă mai curată, un aer mai respirabil, mâncare și apă mai sănătoase, pentru noi și pentru copiii noștri.