Mobilitatea urbană, provocări și soluții
Serie de articole în colaborare cu Mihai Toader-Pasti, expert în proiectarea caselor inteligente și în îmbunătățirea calității vieții în mediul urban.
Un oraș smart se bazează pe infrastructură digitală, pe conectivitate și pe automatizare pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, pentru a obține o dezvoltare economică echitabilă și a reduce impactul negativ asupra mediului.
Din punctul meu de vedere, un oraș smart este - sau are ca scop să fie – totodată un oraș sustenabil, care folosește tehnologia de ultimă generație pentru a le oferi tuturor locuitorilor săi acces echitabil la educație, dezvoltare economică, nivel ridicat de trai și oportunități de dezvoltare.
Mihai Toader-Pasti | Despre
În ultimul deceniu, nivelul infrastructurii urbane, optimizarea traficului și planificarea mobilității nu au ținut pasul cu creșterea numărului de locuitori din orașe și a numărului de mașini. Soluțiile problemelor mobilității urbane trebuie elaborate prin aceleași filtre ca și în cazul orașelor sustenabile: cetățeni, economie și mediu.
Cetățeni:
timp (prin reducerea aglomerației câștigăm timp pentru noi și pentru cei dragi), sănătate fizică (evitarea accidentelor și scăderea poluării) și mentală (prin scăderea nivelului de oboseală și de stres), accesibilitate (financiară și fizică).
Economie:
productivitate, scăderea consumului de energie și rapiditate în livrarea bunurilor
Mediu:
scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Care sunt principalele provocări legate de mobilitate ale orașelor din România?
Trafic congestionat
Atunci când vorbim despre mobilitate trebuie să luăm în considerare nu doar transportul oamenilor, ci și al bunurilor, o componentă importantă a aglomerării urbane. În 2019, Bucureștiul era cel mai congestionat oraș din Uniunea Europeană și al 14-lea din lume, iar timpul pierdut în trafic de bucureşteni, la orele de vârf, ajunge să fie mai mare cu 227 ore anual, echivalentul a 9 zile complete sau a 28 de zile de muncă. Situația nu este foarte bună nici în orașele mai mici din România.
Sursa: Tom Tom Traffic Index 2018
Siguranța în trafic
În ultimii 20 de ani numărul mașinilor din România a crescut de la 3 milioane la 8 milioane, iar dezvoltarea urbană și a infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu această creștere. La nivelul Uniunii Europene, România are cel mai mare număr de accidente fatale, 96 la 1 milion de locuitori.
Sursa: European Commission Road Safety (June 2020)
Poluare
La nivelul Uniunii Europene, poluarea provoacă 630.000 de decese premature anual, dintre care 400.000 sunt generate de poluarea aerului, iar 70.000 de valuri de căldură . Transportul rutier este de asemenea responsabil pentru 12% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră la nivel global . Transportul electric devine din ce în ce mai prietenos cu mediul, iar disponibilitatea staților de încărcare din ce în ce mai mare, dar nu este o soluție suficientă.
Surse: Our World In Data
Health Environmental Agency, EEA Report No 21/2019 (Data 2012)
Economie
Pe lângă implicațiile la nivelul cetățenilor și al mediului, mobilitatea urbană are o serie de consecințe negative și la nivelul economiei, ajungând să coste 2-4% din PIB-ul la nivel național, din cauza timpului pierdut, al consumului de combustibil și al costului crescut de a face business.
Sursa: McKinksey Urban Mobility at a tippint point
Spații publice
44% dintre cei care locuiesc în orașe folosesc mașina personală ca mijloc principal de transport . La o medie de utilizare zilnică de 2h, o mașină stă parcată și prin urmare neutilizată peste 90% din timp. Străzile și locurile de parcare ocupă o suprafață semnificativă la nivelul orașelor, care altfel ar putea fi folosită pentru parcuri sau spații publice, dacă am folosi mijloace de transport mai eficiente ca spațiu, emisii și cost per utilizator, așa cum sunt transportul public, bicicleta, trotineta, scuterul sau motocicleta și, desigur, mersul pe jos.
Sursa: Citadini - Barometrul-UrbanPolitica-Urbana-a-Romaniei
Ce înseamnă soluții de mobilitate sustenabilă?
Creșterea populației urbane, dezvoltarea haotică, izolarea spațiilor de lucru față de cele de locuire sau cumpărături și folosirea mașinii personale ca mijloc principal de deplasare sunt 4 dintre cele mai importante cauze ale problemei mobilității în orașe.
Cooperarea instituțională, tehnologia și legislația sunt 3 dintre principalele soluții pentru accelerarea tranziției către o mobilitate mai bună în orașe. Din ce în ce mai multe orașe au deja un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, iar un studiu al Wuppertal Institute, comandat de Greenpeace, folosește 5 categorii și 21 de indicatori pentru a analiza 14 orașe. Bucureștiul a ieșit pe penultimul loc. Sunt însă și exemple pozitive. În Cluj-Napoca, Oradea și Brașov, peste 80% dintre cetățeni se declară mulțumiți.
Barcelona, un oraș destul de poluat, cu puține spații verzi și cu cel mai mare număr de mașini pe km2 din Europa – 6000 - a lansat un plan pe 10 ani pentru a îmbunătăți mobilitatea ce va costa 37.8 milioane de euro. Planul urmărește să redea orașul cetățenilor, având 6 zone de acțiune: Siguranță, Sănătate, Sustenabilitate, Echitate și Tehnologie . Municipalitatea își propune, printre altele, să micșoreze spațiul destinat mașinilor și să creeze 21 de piețe publice, astfel încât niciun locuitor să nu fie mai departe de 200m de un spațiu verde.
Nu există o abordare unică pentru toate orașele față de mobilitate. Fiecare are libertatea de a răspunde în cel mai eficient mod posibil la provocările cu care se confruntă, de a analiza oportunitățile și de a prioritiza în funcție de dorința cetățenilor, implicându-i atât în procesul de evaluare, cât și cel decizional și de implementare.
Tehnologia ne vine în ajutor
Cred cu tărie că tehnologia ne poate ajuta rapid să eficientizăm mobilitatea urbană, de la lucruri simple ca semafoare temporizate și montarea de senzori pentru calitatea aerului, până la lucruri mai complicate ce țin de semafoare inteligente pentru gestionarea dinamică a traficului, cât și prioritizarea, optimizarea și facilitarea transportului în comun și pietonal.
Senzorii și analiza datelor ne pot ajuta în elaborarea planurilor, cât și în monitorizarea progresului și îmbunătățirea ulterioară a sistemelor. Siguranța, echitatea, protecția datelor și protejarea intimității sunt factori esențiali în revoluția tehnologică în care ne aflăm și la care trebuie să fim atenți.
Tranziția către viitorul sustenabil al mobilității nu este nici simplă și nu se va întâmpla peste noapte, însă trebuie să devină o prioritate și să acționăm rapid. Pentru a accelera procesul și a crește calitatea soluțiilor, implicarea cetățenilor în această schimbare este esențială. Informarea lor este punctul critic, iar tehnologia amplificatorul întregului demers.
