Viitorul e al creatorilor, al celor care fac toate lucrurile pe care ceilalți le folosesc. Miruna Ioani detaliaza cele 5 motive pentru care este util ca cei mici să învețe programare.
Drumul cu peripeții al deșeurilor generate de români
Serie de articole în colaborare cu Mihai Toader-Pasti, expert în proiectarea caselor inteligente și în îmbunătățirea calității vieții în mediul urban.
Un oraș smart se bazează pe infrastructură digitală, pe conectivitate și pe automatizare pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, pentru a obține o dezvoltare economică echitabilă și a reduce impactul negativ asupra mediului.
Din punctul meu de vedere, un oraș smart este - sau are ca scop să fie – totodată un oraș sustenabil, care folosește tehnologia de ultimă generație pentru a le oferi tuturor locuitorilor săi acces echitabil la educație, dezvoltare economică, nivel ridicat de trai și oportunități de dezvoltare.
Mihai Toader-Pasti | Despre
Producem foarte mult gunoi și reciclăm foarte puțin
Un român produce în medie 10 tone de gunoi anual, dublu față de media europeană . Mai mult, la nivel urban, 71% din deșeurile pe care noi le aruncăm la pubele ajung pe câmp, 14% sunt reciclate, iar restul sunt arse. În mediul rural sunt încă foarte multe zone improvizate la marginea localităților, unde oamenii aruncă gunoiul, care ajunge ușor în natură. Problema este triplă, aruncăm prea mult, necontrolat și reciclăm prea puțin, pierzând astfel bani, cu toate că România este a 5-a cea mai săracă țară din Uniunea Europeană . De altfel, un sfert din mâncarea pe care o cumpărăm ajunge la gunoi, aproximativ 129kg pe an .
Poluare de la fabricare și până la eliminarea deșeurilor
Produsele pe care noi le folosim au avut o întreagă viață înainte de a ajunge la noi și au o întreagă viață după ce le aruncăm la coș. Dincolo de banii pe care îi risipim de fiecare dată când aruncăm ceva la gunoi, există și un cost de mediu prin poluarea și generarea de emisii de CO2, Metan și alte gaze cu efect de seră. Iar acest lucru se întâmplă pe întreg fluxul, de la materie primă, la produs finit, transportat la noi acasă și care ulterior ajunge pe câmp sau incinerat.
Suntem într-o criză a resurselor
Dincolo de faptul că aruncăm la gunoi și că aproape 3/4 dintre deșeuri ajung pe câmp, planeta este într-o puternică criză a resurselor. Earth Overshoot Day este ziua în care cererea umanității pentru resurse depășește capacitatea de regenerare a planetei într-un an și în 2020 a avut loc pe 22 august. România va fi consumat resursele pentru acest an pe 21 iunie 2021. De 50 de ani ne împrumutăm de la generațiile viitoare, fără să le fi întrebat dacă sunt de acord să preia o datorie care crește pe zi ce trece.
Cei 3R: Redu, Refolosește, Reciclează
Primul și cel mai important lucru pe care-l putem face este să reducem consumul.
Iată câteva modalități prin care putem face acest lucru:
- renunțând să mai cumpărăm mai mult decât avem nevoie
- refuzând paiele de plastic atunci când ni se oferă
- prin reducerea consumului de hârtie și printarea față-verso atunci când chiar trebuie să avem un document în format fizic
- prin folosirea sacoșelor reutilizabile (inclusiv pentru legume) atunci când mergem la cumpărături
- prin utilizarea unui recipient de acasă atunci când cumpărăm cafea
- prin cumpărarea apei la sticle reciclabile sau folosirea filtrelor in locul apei la PET.
Pentru evitarea cumpărării de mâncare sau produse în plus, ideal ar fi să facem o listă de cumpărături de acasă și să o respectăm. Atunci când cumpărăm haine sau încălțări, să ne gândim dacă avem cu adevărat nevoie.
Odată ajunse produsele la noi, recomandat este să încercăm să le prelungim cât mai mult viața, să nu spălăm hainele prea des sau la o temperatură prea ridicată, să nu uităm mâncarea afară din frigider. Apoi, când produsele se strică, să încercăm să le reparăm sau să le reutilizăm, fie în scopul gândit inițial, fie cu alt scop. Dacă avem produse în stare bună, dar care nu ne mai trebuie, înainte de a le recicla, să ne gândim că pot fi reutilizate de alte persoane și să le donăm. De asemenea, să reparăm, pe cât posibil, produsele care nu mai merg, în loc să le aruncăm direct.
Și în cele din urmă, după ce am făcut tot ce este posibil să reducem din cele 10 tone de gunoi pe care le generăm individual, în medie, anual, trebuie să reciclăm cât mai mult posibil. Fie la tomberoanele cu colectare selectivă, fie să ducem PET-urile, hârtia, sticlele, bateriile sau electrocasnice la puncte speciale de colectare . În toate magazinele Orange există astfel de puncte de reciclare pentru baterii, telefoane, tablete sau încărcătoare. Telefoanele pot fi date și la Buy-Back, pentru o reducere la un telefon sau un accesoriu nou. Sau pot fi reparate la Care Centers și oferite cunoștințelor care au nevoie de ele.
Schimbarea pleacă de la fiecare dintre noi
Sistemul de colectare și reciclare astăzi în România este departe de a fi perfect. Nu există suficient de multe pubele separate, de multe ori conținutul pubelelor se amestecă, iar stațiile de sortare și reciclare performante sunt foarte puține. Dacă observi că deșeurile reciclabile sunt colectate împreună și nu separat, cum le-ai strâns tu, cel mai probabil există o linie de sortare la colector, deci este bine să continui să colectezi deșeurile reciclabile separat de cele menajere. Dacă ai întrebări sau solicitări despre procesul de colectare și reciclare, alocă timp să scrii firmei de salubritate, primăriei, deputatului sau senatorului ales pentru a lua măsuri. Atunci când cetățenilor le va păsa suficient de mult, o vor face și autoritățile.